Cand ai un planner (mai ales unul nou) la inceput iti vine sa il folosesti zilnic.
Iti e drag, e caietul acela nou in care abia astepti sa scrii.
Dupa aceea, somehow, insa, ceva se intampla. Novelty wears off. Sau apar alte lucruri de facut. Insa, in final, rezultatul e acelasi. Nu-ti mai vine sa planifici.
Ce m-a ajutat de fiecare data a fost sa imi iau timp duminica seara sau lunea dimineata (10 minute) ca sa ma uit la ce am de facut in saptamana care vine.
Cate intalniri am, care zi e cea mai aglomerata, cand ar fi bine sa merg la cumparaturi, ce sa fac de mancare, cand sa fac programari pentru diverse.
Iata cativa pasi prin care trec cand imi planific saptamana:
- Intalniri fixate
Ma uit la ce e deja fixat si nu mai poate fi schimbat.
Le trec in agenda, in zilele respective, la orele programate.
Intalniri, plecari, lucruri programate. De exemplu, saptamana trecuta am fost 3 zile plecata in afara tarii, iar tot restul programului s-a adaptat acestui eveniment: Cand fac bagaje? Ce sa las de mancare pentru cea mica? Ce sa iau cu mine? Am suficiente lucruri curate sau trebuie sa pun la spalat? si alte trivialitati similare. - Prioritati de programat
Ma gandesc ce vreau sa realizez in saptamana respectiva (acele lucruri importante dar ne-urgente, pe care tind sa le aman).
Incerc sa le gasesc timp in agenda si sa marchez ca ocupate acele sectiuni.
De cele mai multe ori, ma gandesc care e ACEL UN PROIECT important la care vreau sa lucrez. Daca imi stabilesc o prioritate, in 90+% din cazuri ea se intampla.
Dar cand stabilesc prea multe, riscul e fie sa ma supra-aglomerez, sau sa mi se risipeasca atentia. Si uit ce e mai important, sau ma apuc de mai multe in acelasi timp. - Taskuri adiacente
Merg un pic inapoi pe „drumul de proiect”.
Ce trebuie sa se intample ca prioritatile sa se intample?
De multe ori, daca estimez prea optimist timpii unui proiect, e din cauza ca uit ca mai sunt si alte lucruri care trebuie sa se intample inainte, legate de acesta.
Ca in retetele utopice de bucatarie, in care se descrie ca totul e foarte simplu si dureaza 10 minute, iar mie imi ia o ora.
(Da, daca ai totul curatat si pregatit frumos in boluri separate dinainte!!) - Ce depinde de altii
Incerc sa „sparg” prioritatile si sa vad care tin doar de mine, si care tin de altii.
Iar in cele care tin de altii, sa includ un pic de buffer time sau sa vad cum pot „facilita”.
Sau macar sa ma pregatesc sufleteste ca s-ar putea ca prioritatea mea sa nu fie prioritatea lor. - La final, las un pic de timp liber.
De fiecare (I mean really, de FIECARE data!!) cand am avut o zi complet libera (I know, ireal, nu-i asa?) a ajuns sa fie super plina, pentru ca am gandit „Ah, super, pot sa fac X!!”
Culmea, daca vreau sa chiar am timp liber, timp de ne-facut-nimic, trebuie sa mi-l programez, si sa ma tin responsabila sa nu-l umplu cu nimic altceva.
De asta, mie una, mi-e foarte folositoare o lista la inceputul saptamanii cu cele 5-6 lucruri pe care le am de facut, acel lucru „cel mai important” si eventual lucrul pe care mi-l doresc pentru mine.
Cu ce feeling vreau sa raman la finalul saptamanii? Ce-mi doresc de la mine?
Sa ma bucur de ceva anume?
Sa fiu concentrata pe ceva anume?
Sa fiu calma?
Sa livrez ceva anume?
Sa …supravietuiesc?
😀
Sa aveti o saptamana frumoasa si productiva!